Oare de ce ne complicam cand nu este cazul, oare de ce alegem caile mai intortocheate? Oare de ce facem diferite jocuri pentru a complicat simplitatea, pentru ca totul sa devina din ce in ce mai complicat. Trebuie sa recunoastem ca Romania este o tara complicata, insa ca orice pe lumea aceasta are beneficii si neplaceri. Cu cat lucrurile sunt mai complicate cu atat trebuie sa iti pui mintea mai mult la contributie, ceea ce te face mai inteligent cu o orientare in spatiu mai dezvoltata, mai perspicace si mai oportun. Complicat sau simplu au multe calitati si defecte. Simplitatea nu consuma energie, este digerabila si are o linie de bun simt, simplitatea are stil. Calitatiile chestiunilor complicate te dezvolta, aduc noante de ciudat, bizar. Oare alegem complicat din plictiseala sau sa o evitam? Programarea neuro-lingvistica cred ca este de fapt raspunsul, este o stiinta noua care inglobeaza psihologia cognitiva( este concentrata pe comportament si stimul) si cibernetica(reactia unui sistem biologic, mecanic prin prelucrarea informatiilor, tot ceea ce insemna sistem insemna cibernetica, iar ceea ce insemna sistem insemna feedback).
In programarea neuro-lingvistica exista o baza pe chestiuni care sunt evidente pe sine insusi, voi enumera de pe wikipedia:
- "Harta" despre lume este diferită de "teritoriul" pe care îl reprezintă;
- Fiecare comportament are la bază o intenție pozitivă, în cadrul hărții despre lume a persoanei in cauză;
- Nu putem să nu comunicăm, orice comportament (chiar și tăcerea) fiind semnificativă pentru interlocutorul nostru;
- Nu există greșeli, există doar feedback;
- Orice comportament este orientat către adaptare la mediul ambiant;
- Înțelegem mult mai ușor și mai bine ceea ce ne este deja familiar.
- Oamenii se comportă perfect, iar comportamentul lor prezintă o structură anumită.
- Oamenii posedă deja toate resursele necesare dezvoltării personale
- Corpul si sufletul uman fac parte dintr-un sistem complex, in cadrul căruia se influentează reciproc.
In finalul acestui post observam ca oamenii nu sunt asa cum credem noi ca sunt, ca totul se intampla cu un motiv si ca totul devine din simplu, complicat din pricina mijloacelor nelimitate care ne sunt oferite fara decriptare. Capacitatiile uriase pe care le are mintea noastra, carentele pe care le avem despre folosirea acestor capacitati duce la complicat pentru noi. In concluzie esenta noastra buna devine egoista, rea din pricina unor mecanisme de aparare sau din frustrarea ca nu avem ceea ce ne dorim. Paradoxul este ca noi ne dorim ceea ce nu avem, si uite asa totul se invarte in jurul acelor chestiuni care ne depasesc si anume simplitatea de a alege sa iubim, sa investim in dezvoltarea personalitatii noastre, sa incercam sa ne descoperim in fiecare secunda. Lipsa informatiilor duc la slabiciune si la decizii neconstructive si uite asa totul devine complicat.
Sa va fie bine si frumos!