Butoane

sâmbătă, 26 februarie 2011

Investitia in propria persoana!

 O investitie in propria persoana este cumulativa si intotdeauna isi va justifica efortul, neintarziind sa-si arate roadele.


Mi s-a spus ca scriu prea mult si cititorul nu are rabdare sa citeasca post-ul pana la final. Va dati seama cat de interesant este.


In viata chiar daca esti un simplu muncitor sau un om de afaceri, te gandesti in ce sa mai investesti sa castigi mai multi bani sau sa iti creasca valoarea. Valoarea care am mentionat-o in post-urile trecute. 


De-a lungul timpului s-a mers pe aparente, oamenii isi fac o prima impresie care rezista mai mult in timp ca ulterioarele. Stiti cum se spune prima impresie conteaza cel mai mult. Imaginea de sine joaca un rol important aici, pentru ca ea transmite energetic si o posibila parere a celorlalti. Nu mai vorbim daca ea este scazuta ce roade culegem, niste roade nu prea benefice. Lipsa de incredere in sine ne face sa nu prea putem sa ne spunem punctul de vedere si deci nici nu prea ajungem sa fim remarcati, lipsa de incredere care are o stransa legatura cu imaginea de sine ne face sa fim stersi, fara suflare. Aceasta chestiune nu inseamna ca cei care nu au incredere in sine, nu sunt valorosi sau nu au calitati. Cei cu o imagine de sine scazuta au teama sa aibe initiativa, pentru ca isi spun fara sa incerce catusi de putin ca vor esua, ca li se va rade in nas, ca se vor face de cacao. Deja la acest nivel s-a intrat intr-un cerc vicios. In care este greu sa-si recapete incredere in sine, sa faca o impresie buna. Pentru ca dupa cum stiti, o lipsa de incredere in sine(o imagine de sine scazuta) nu v-a face o prima impresie prea buna. Daca am acorda mai multe sanse acestor persoane, am descoperi persoane cu calitati multiple, persoane deosebite. In schimb nu prea mai primesc o a 2-a sau a 3-a sansa. Pentru ca din pricina imaginii de sine comunicarea lor este defectuoasa si centrata pe fabulatiile negative despre ei, evidentiind partile nu prea placute despre ei, parti care ii macina, care de multe ori nu insemna niste minusuri(aici intra o alta discutie despre cei care au o imagine de sine ridicata, insa complexele le evidentiaza gratuit, fara a fi intrebati).


Vorbeam de ce investiti sa faca indivizii si despre aparente. De cele mai multe ori, unde nu exista o personalitate maturizata, aleg sa investeasca in aparente. 
Adica nu conteaza ca nu stiu sa scriu bine romaneste, adica eu, aleg lucrurile care se vad. Cum era si faza ca "romanii au masini mai scumpe decat casele". In liceu, am observat ca am aceasta inclinatie, decat sa investesc in propria persoana sau in mediul in care locuiesc, faceam pe dracu in patru sa imi cumpar ultimul telefon sau adidasi. Pentru ca ele se vedea, nu venea nimeni la mine acasa sa vada cum locuiesc sau daca am tv sau daca nu am. De multe ori acele telefoane depaseau necesitatiile pe care eu le aveam, insa trebuia sa fiu in rand cu colegii. Colegi care erau mai sustinuti ca mine si eu care incercam sa ma regasesc si sa compensez. Din pacate am observat, ca multi aleg sa investeasca intr-o masina decat sa termine liceul sau sa inceapa o facultate. Unele fete se folosesc de toate atuurile sa primeasca o geanta de la o firma celebra sau un ceas, insa ele cand pleaca de la cursuri, merg cu maxi-taxi si cu geanta L.V. Toate aceste lucruri intr-o zi isi spun cuvantul. Cu toti vrem rezultate cat mai repede, acum. Insa aceste rezultate sunt doar de moment, la un moment dat telefonul, geanta se invechesc, le pierdem se deterioreaza, insa noi tot cu noi suntem. Cu defectele si sechele din copilarie, cu neajunsurile spirituale, cu o personalitate nematurizata. 
Maturizarea personalitatii consta intr-o forma suprema de autocontrol, de intelegere, de a cauta calitatile in individ(este f.usor sa vedeam defectele, cu totii putem sa fim critici, insa ca sa ajungem sa vedem calitatile in prima faza trebuie sa parcurgem un drum lung plin de experiente si autoeducare),  care sunt regulile esentiale sa ai un corp si o minte sanatoasa, ce insemna viata si multe chestiuni care se fac cu multa investitie in propria persoana: spirituala si neuronala. 
Pe scurt trebuie multa minte sa intelegem ca si anume cum avem grija de noi in copilarie, adolescenta, cand suntem tineri asa suntem cand ne maturiza si imbatranim. Consider ca multe persoane sunt bolnave si dependente de sute de pastile pe luna datorita faptului ca si-au batut joc de ei insisi, crezand ca viata buna este cu gratare de porc si de carnati zilnic si cu alcool. Ca viata buna este cand te trezesti dimineta si micul dejun este o tigara cu o cafea.  Ca viata buna insemna sa stea la telenovele si sa astepte o noua zi de munca gandindu-se la neajunsuri. O viata cu o dieta sanatoasa, cu sport si hranit de neuroni, ne ajuta sa imbatranim sanatos si sa ne simtim tineri si la o varsta avansata. Insa asta nu prea e posibil cand ne-am batut joc toata viata de noi, spunand ca viata e prea scurta ca sa dormim sau sa mancam salate de ton. 
Am vazut ca a inceput si o campanie de CNA in care se tot furnizeaza niste lucruri elemntare ca sa nu ajungi sa fii bolnav si sa devii dependent de sute de pastile pe luna, ca dupa aceea sa te plangi ca fac cat pensia pe luna. In fiecare zi faceti cel putin juma de ora de miscare pe zi( sportul are rol terapeutic, creste imaginea, increderea de sine, consuma energia negativa), beti cel putin 2 litri de lichide pe zi( adica apa, ceaiuri, juice, nu cola, bere la pet, cateva pet-uri pe zi sau whisky), nu consumati grasimi, sare, zahar in exces( corpul are nevoie de un pic din toate, dar nu in exces). 
Toate chestiunile de mai sus, ne construiesc in fiecare zi, persoana de maine. Ceea ce bem, ce citim, ce mancam. Insa sa te respecti este mai greu, necesita o investitie mai mare, pentru ca carnea de curcan si de vita este mai scumpa ca cea de porc. Pentru ca este mai simplu sa stam in canapea dupa ce am stat toata ziua la munca, decat sa facem jogging 30-40 de minute. Este mai simplu sa ne uitam la tv, la emisiuni care nu ne solicita deloc intelectul decat sa ne gasim preocuparile constructive pe care ni le-am dorit din totdeauna. Toate acestea duc la imaginea de sine si automat la prima impresie. Insa ele nu se vad clar ca hainele sau ca masina cu care am venit. Nu insemna ca daca nu te respecti deloc, nu te crezi un om de adevarata valoare. Pentru ca te crezi de adevarata valoare datorita mediului in care activezi, de ce modele, exemple ai. Daca ai plecat de la tara rupt in cur si acum esti controlor la RATB si tot anturajul tau se invarte in acelasi sens. Cand incepi sa analizezi, pai stai ca eu am covor mai nou ca Ion, pai eu am masina mai noua ca Vasile, ca eu prind mai multi fara bilet ca Viorica. Deci sunt cel mai tare, am  o imagine de sine scazuta. O pseudo imagine de sine. Pentru ca daca iei acelasi om si il duci intr-un mediu de adevarata valoare, cu oamenii cu preocupatii si realizari de ordinul unei familii sanatoase psihic si fizic. Pai controlorul o sa vrea sa se sinucida, o sa se simta ca un rahat, cand o sa vada ce putin are si ce putin a investit in el. Exista avantaje si dezavantaje, nu exista o situatie un lucru 100% bun, orice lucru si situatie are lucruri bune si lucruri mai putin bune. In exemplul meu cu controlorul, mediul mediocru in care statea ii dadea psihic o stare de bine, de satisfactie. Insa totodata il facea sa nu mai lupte sa nu mai vrea mai mult, pentru ca nu exista un model. In partea cealalta, unde nu ar fi ajuns cu propriile fortze, in mediul constructiv si sanatos, nu s-ar fi simtit confortabil, insa modelul il facea sa vrea mai mult si sa avanseze. 
Ceea ce nu inteleg cei care aleg toata viata momentul si nu se gandesc sa investeasca in propria persoana este ca in lucrurile materiale in care investesc se invechesc sau le trece vremea. In schimb daca am investi in personalitatea maturizarii noastre. Am ajunge mai tarziu la un nivel in care ar fi mult mai simplu sa achizitioneze acele lucruri materiale, pentru ca ar culege roadele investitiei in propria persoana, ar apartine nivelului in care sa-si permita anumite lucruri. Vorbind aici de un cadru sanatos care a fost construit caramida cu caramida, care a dus la un nivel inalt. Vorbind de oameni care s-au chinuit in facultate, care au muncit ani buni pentru un post si un salariu bun. Care au mers cu transportul in comun pana sa primeasca meritele. nu vorbind de cineva care ii cade din cer, care nu a investit deloc in propria persoana si care a decis ca banii si aparentele sunt mai importanti ca personalitatea si caracterul lui. Acum 4 ani, imi spunea un tip care isi petrecea ore intregi in sala de forta, care nu obtinuse diploma de la profesionala cand a fost timpul ei si care a ales aparentele si sa faca bani decat sa continuie liceul la seral sa ajunga sa aibe o diploma de bac: " Cu ce te ajuta facultatea, daca mergi pe jos". Cu ajutorul unui credit facut de taica-su, isi luase un Mercedes din '93. Acum a plecat in Italia la indreptat de banane pentru ca in Romania nu putea sa devina mai mult de paznic, body guard. Nici nu prea poate sa mai revina in Ro, nu are nimic si cu cat trece timpul cu atat devine sigur paznic, pentru ca nu are ce culege de pe urma Mercedes-ului din '93. Cand poate cu banii bagati in aceasi masina astazi, cu sistemele private de invatamant superior, poate chiar avea o facultate, insa insemna sa mearga pe jos. Abia dupa cativa ani de munca putea sa isi ia masina. Insa acea facultate nu numai ca ii oferea o dimploma, insa ii baga intr-un mediu constructiv, care il dezvolta, noi cunostinte, cu siguranta de alt nivel. 
Insa fiecare cum este Fericit pentru ca
                                                       "cum iti asterni asa dormi"!




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu