Se afișează postările cu eticheta iubire. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta iubire. Afișați toate postările

vineri, 13 februarie 2015

Valentine's Day

Nu stiu prea bine istoria acestor sarbatori copiate din SUA, insa imi amintesc ca si noi avem sarbatori de genul, dar care se pare ca si-au pierdut din popularitate. Daca nu ma insel, ale noastre sunt chiar mai vechi. Imi amintesc ca imi povestea bunica-mea despre bostanul, caruia ii dadeam o infatisare malefica, ca de ceva vreme este aceasta traditie.

Desi imi place America, am impresia ca noi copiem totul mot-a-mot. Insa poporul roman are o alta cultura si istorie, ce duce sa aiba un efect inconstient nociv. Cand ma refer la efect inconstient nociv, ma refer pe mai multe planuri.

Viata fiind dura, omul cauta orice motiv sau ocazie sa se bucure.  Intr-o dimineata, s-a trezit unul care se gandea cum sa mai faca niste bani. Cum oamenii prin fiinta lor sunt sensibili la dragoste si cum au nevoia continua sa mai fuga de la realitatea cruda, a prins aceasta sarbatoare a dragostei. La inceput mai putin, insa cu fiecare generatie care o adopta, a devenit din ce in ce mai populara. La un moment dat, devenid o sarbatoare nationala in adevaratul sens al cuvantului (oricare ar fi tara).

Uzitand de egoismul oamenilor, acestia ajung sa plateasca pe o chinezarie rosie, pana la de zeci de ori mai mult decat pretul de achizitie! Dar i-a aratat ca il iubeste/o iubeste. Mi se pare prea demonstrativ, adica totul anul ce s-a intamplat?  Dragostea intre doi oameni, sta intr-o zi sau o sarbatoare de gen? Aceste "sarbatori" cred ca sunt nocive pentru dragoste din punct de vedere psihologic. Tinerii intra in acesta valtoare periculoasa pentru sufletele lor. Dragostea se simte (dupa parerea mea), nu se demonstreaza intr-o zi anume. Insa daca nu i-ai zis tot anul cat de mult il/o iubesti, acum ar fi momentul... ce naibi, e Valentine's Day! What it's wrong with you>?
Romanul este plin de el si pe stomacul gol, asa ca parca vad maine cum cluburile si mall-urile sunt pline ochi. Comerciantii speculand momentul printr-o usoara crestere de pret.  Sarbatoarea este atat de persuasiva, incat de-a lungul timpului, vorbind cu una, cu altul, am aflat ca unii si sufera daca sunt singuri in aceasta perioada!

Deci atentie, se ia! In concluzie maine este o zi perfecta de stat acasa, ca tot anul am sburdat!

Iubiti-va mult!


marți, 28 octombrie 2014

Autenticitate

Suntem aproape opt miliarde de oameni pe planeta si fiecare este unic! Nimeni nu are o istorie de viata identica cu a altui individ. Nimeni nu a crescut cu aceeasi parinti, oras, traditie, cultura, experiente etc.. Desi exista studii si tot felul de clasificari pentru a grupa sau cataloga oamenii, fiecare dintre noi este unic. Nu exista o clasificare clara pentru fiecare individ. Un coleric are si putin din sangvinic s.a.m.d..
Se pare ca nu prea ne place sa fim unici de indata ce avem tendinta de a copia si de a fi superficiali. Insa suntem influentati prin multe mijloace sau canale. Crezand ca asa este bine, ca asa suntem sau devenim cineva, ca asa vom apartine unui grup s.a.m.d..
Creierul nostru inregistreaza (dupa parerea mea) totul chiar dinainte sa ne nastem. Voi numi inconstientul ca o cutie neagra ce inregistreaza absolut tot.

In continuare voi mixa o abordare psihanalitica cu una a realitatii despre cum vad eu lucrurile in ceea ce priveste autenticitatea!
Normal ca parerile mele pot fi gresite si totodata discutabile.

Ne plac anumiti oameni sau ne diplac, insa fara sa-i cunostem. Avem angoase, fobii si tot felul de stari pe care nu ni le putem explica. Avem perceptii de Deja Vu despre niste situatii sau persoane care nu s-au intamplat sau nu le cunoastem. Dupa parerea mea, nimic nu se intampla fara sa existe o explicatie. Proiectam niste experiente, imagini sau/si chipuri din trecut pe cele din prezent. Aceste proiectii ducand la un simptom/traire/perceptie etc.
Orice simptom are o cauza! Cum si in viata de zi cu zi, exista o cauza si un efect. Daca aceasta cauza este necunoscuta, insa exista un simptom, atunci este clar ca acea cauza este in adancurile inconstientului. Emotia este mai puternica cu pana la douazeci si patru de ori ca ratiunea. Deci de cele mai multe ori suntem condusi de catre emotie. Radacinile emotiilor sunt in inconstient, acolo unde s-au inregistrat tot felul de intamplari importante pentru noi si care au devenit decisive in alegerile pe care le facem in viata de zi cu zi. Ratiunea este constienta si are la baza experientele constiente (dupa parerea mea). Cele mai pregnante emotii sunt atribuite si celor mai marcante experiente si/sau fata de persoanele care ne-au crescut.

Exemplu: Observam persoane care stau in relatii cu alte persoane foarte agresive si care sunt umilite zilnic si nu ne explicam de ce. Persoana in cauza invocand iubirea.

Iubirea reprezinta tot o proiectie a inconstientului asupra cuiva. Proiectia (materna, paterna etc) ne face sa simtim atractie, sa avem impresia ca acea persoana ne este familiara, sa sesizam calitati etc. De fapt aceasta proiectie inseamna o deformare a realitatii din cauza celor traite de noi (de cele mai multe ori in copilarie). Insa realitatea este acolo si la un moment dat isi face simtita prezenta. Atunci incepem sa trecem in extrema cealalta si sa proiectam defectele (materne, paterne etc.) in celalat din viata noastra. La inceputul unei relatii nu vedeam decat calitati, ca la sfarsitul sau spre sfarsitul relatiei sa vedem doar defecte? De fapt acea persoana de la inceput a avut si calitati si defecte. Deformarea realitatii prin proiectiile inconstientului ne pot face si calitatile sa le vedem defecte si viceversa. Mecanismele de aparare ale mintii ne ajuta sa gasim un raspuns favorabil despre orice defect existent. Uneori chiar defectele ne atrag pentru ca ele au existat si la persoanele pregnante din viata noastra. In unele cazuri atractia vine ca o dorinta inconstienta de a schimba aceste defecte materne, peterne la jumatatea noastra.

Exemplu: Uneori facem sau observam ca altii fac niste chestii ciudate fara nici o logica. Cu explicatia ca asa am simtit si asa am facut. Ulterior aparand procese de constiinta. Aceste procese de constiinta apar ca incalcare a normelor conduitei prin educatia primita sau ca incalcare a normelor culturale, traditionale (inconstientului colectiv), a grupului etc. Aceste procese de constiinta duc la un conflict interior, iar acest conflict interior pe langa ca seaca de energi individul in cauza, pot dezvolta diverse boli psihice. Diferenta intre un individ sanatos si unul bolnav este doar de grad.

Bine bine, dar ce legatura au toate asta cu autenticitatea veti intreba?!

Pai de la unicitatea individului in acest Univers. Urmeaza in Autenticitate II...

joi, 17 martie 2011

Dragoste, Iubire

Care este diferenta dintre Dragoste si Iubire, v-ati gandit vreodata?
V-ati gandit care este mai constructiva sau care este cea mai egoista?
Caruia dintre cele doua ii atribuim gelozia si posesivitatea?
Aceste chestiuni le voi trata in postul de astazi, post care este intre Oricine are o jumatate partea a III-a.
Ce poate fi mai frumos, ce poate sa-ti dea mai multa senzatie ca traiesti? Ce poate sa iti dea puteri supra naturale? Ce poate sa te duca intr-o realitate a ta unica, intr-o fericire beata?

Daca nu Dragostea, Iubirea?


Nu stiu cati dintre noi, cunosc cu adevarat marea diferenta intre Iubire si Dragoste, desi poate cuvintele par asemanatoase pentru mine sunt total opuse, eu preferand Iubirea.
Iubirea apare din atitudinea morala care actioneaza dezinteresat in favoarea altora, Dragostea este egoista si apare doar din dorinta proprie.
De ce plang oamenii cand cineva ii paraseste sau de ce plang cand cineva moare?
Poate o sa ma o contraziceti, este dreptul fiecaruia sa aibe propriile pareri si convingeri, insa adevarul care si el este unic de la individ la individ, este ca din egoism. Din egoism plangem si ne pare rau ca nu ne mai bucuram de prezenta unei persoane sau de tot ceea ce insemna acea persoana pentru noi (stil de viata, etc).
Din egoism apare dragostea, din acest egoism apare gelozia si posesivitatea. Suntem atat de egoisti si pentru a nu pierde bucuria sa ne bucuram de acea persoana incat devenim gelosi si posesivi. Din egoism dorim ca acea persoana sa fie proprietatea noastre. Niste sentimente deloc constructive, asa cum este Iubirea.
Iubirea insemna sa acceptam pe cei din jurul nostru pentru ceea ce sunt si nu pentru alte aparente cum spuneam in posturile trecute, nu pentru ceea ce vor sa para sau ceea ce isi doresc sa fie. Iubirea insemna a fi intelegatori si buni, dragostea insemna orgoliu. Dragostea face sa pierdem sau sa distrugem prietenii sau odrasele noastre.
Iubirea te face sa fii fericit, sa te simti cel mai puternic si de neoprit, Iubirea te face sa fii intelegator si bun, Iubirea este neconditionata si insemna completare. Iubirea iti da energie, dragostea o consuma.
Sa ne punem putin imaginatia la contributie si sa ne gandim cum e sa Iubim, senzatia divina care ne-o da. Sentimentul care nu se compara cu nimic si care ne face sa nu mai avem nevoie de nimic pentru a-l avea. Atunci cand este iubire putem fii cei mai fericiti si puternici chiar daca material vorbind nu am avea nici un motiv. Iubirea ne da efectul de aura, iubirea insemna fluturasi in stomac si timpul acela care trece magic.

joi, 17 februarie 2011

Singuratate, Deprimare, Tristete, Depresie, Suicid

     Voi incepe cu un subiect destul de trist, insa nu putem sa trecem pe langa el ca si cum nu ar exista. Pentru ca undeva acolo in noi, in fiecare dintre noi, EL SE AFLA.
     Trebuie sa recunoasteti ca fiecare dintre voi v-ati gandit cel putin odata cum ar fi, daca nu ati mai fi.
Daca i-ati(voi) spune psihiatrului ca va ganditi sa va sinucideti, ar spune imediat sa va prescrie o reteta cu cateva pastile. Insa daca i-ati spune psihologului el ar privi mai normal chestiune si ar spune ca este obisnuit.

       Dar cum oare se instaureaza aceasta intrebare: "cum ar fi, daca nu as mai fi!?"
Adica contam pentru cei din jur?! Ar fi cineva deprimat daca eu nu as mai fi?! Daca nu as mai fi macar atunci as primi putina atentie, as scapa de singuratete?! Ar plange cineva pentru mine?!
Sincer nu stiu sa va spun, insa stiu cum stau lucrurile in cazul meu. Adica incep sa fiu deprimat nu cand nu am bani sau cand nu stiu ce insatisfactie profesionala am avut. Ci atunci cand sunt singur, atunci cand ma simt singur.
        Si in cazul cand eu am ales sa raman singur, nu doar ca am fost parasit. Si cu cat trece mai mult timp singur si cu cat socializez mai mult cu cunostinte noi si imi dau seama ca nu ma potrivesc deloc in peisaj, ca aluatul meu este diferit. De parca eu as avea vreo vina ca nu ma potrivesc vremurilor. Insa paradoxul este ca eu inteleg foarte bine cum functioneaza viata si o parte din cei de pe langa mine, chiar ei multi necunoscuti.
Aici este si problema ca inteleg foarte bine si ma face sa fiu realist, analist si perspicace in ceea ce priveste potentialul celui din fata mea. Si uite asa se instaureaza starea de deprimare, tristete, din pricina singuratatii. Bine ca nu se intampla prea des, asta nu insemna ca sunt rar singur, insa slava domnului sunt o gramada de metode sa treci peste gandurile negre.

        Bineinteles ca si eu am urcat treptele vietii si am trecut etapele de dezvoltare pe care nu le scapa nimeni. Depresia, cel putin odata in viata avem o depresie. Ea in general vine odata cu pierderea marii iubiri, prima iubire, care nu se mai compara cu alta in toata viata. Imaturitatea bostanului da o intensitate acestei iubiri de cote astronomice. Cred ca daca s-ar putea instaura la cerere aceasta stare in viata de zi cu zi, am fi cu totii cei mai realizati oameni. Odata cu sfarsitul acestei iubiri, pierzi sensul vietii, ai impresia ca viata nu mai poate continua, ca nu mai are sens fara el/ea. Asta se intampla doar in mintea noastra, bineinteles ca nu stau asa lucrurile. Incepe lupta intre inima si minte si in cele din urma, mai devreme sau mai tarziu castiga mintea. Acea intensitate si dragoste fata de cineva nu cred ca o mai simtim vreodata la fel.
Tot atunci cred ca unii dintre noi se gandesc sa moara, daca tot nu mai are sens viata lor.
Recunosc ca si eu mi-am facut un plac de sinucidere, cei drept nu am pus niciodata nimic in aplicare, a fost doar un scenariu in mintea mea. Vi-l si povestesc si dupa aceea va spun niste remedii care la mine functioneaza f.bine sa ma binedispun la cerere.

      Acest scenariu era imaginat in unele din momentele cand o duceam f.bine, cand cresteam pe scara societatii. Intotdeauna am crescut pe scara societatii, asta am concluzionat intr-un final cand se treagea linie. Ca chiar daca nu am facut nimic am avansat mai mult decat in trecut, chiar daca pe drum am avut si regrese.
Scenariu era ca veneam cu viteza cu masina, la o ora in dimineata cand nu exista trafic si imi permitea manevra ucigasa, adica pe la 3-4 dimineata. Veneam cu viteza dinspre Budapesta spre Dristor, pe linia de tramvai care duce pe sub pasajul Marasesti. Veneam cu viteza cat tinea masina si ma opream in stalpii  care despart carosabilul de liniile de tramvai.
     Vi-l povestesc, scenariul fara sa am nici o remuscare, pentru ca niciodata nu am incercat sa ma sinucid, nu am ridicat un deget pentru asta. Mi se parea foarte grav sa fi pus in practica, sa incerc. Atunci evident psihicul meu nu mai functiona.
Conflictul meu interior cel mai puternic este acela, ca pierd timpul, ca tot timpul, ca fiecare secunda trebuie materializata, ca trebuie sa ajungi cineva in viata, ca trebuie sa fiu falic. Toate acestea ma duc cu gandul la suicid, sa nu ma mai chinui sa nu mai consum atata energie doar preocupandu-ma in a fi cineva in viata. Sa nu imi mai fie frica ca intaintez in varsta si pierd timpul si voi fi un ratat. Ma linistesc spunandu-mi cel mai important lucru este sa traiesti, chiar daca la 50 de ani nu voi fi acolo unde am visat mereu sau nu voi avea o viata prea satisfactoare. Decat sa ma omor ca sa nu mai lupt pentru cauzele mele, mai bine traiesc resemnat.

       Odata ce trecem peste momentele grele: pierderea unei fiinte dragi, animalului sau eu stiu ce situatie inconfortabila. Avansam, devenim mai maturi, mai intelepti, de aceea nici nu mai putem vreodata sa iubim cum am facut-o prima oara pentru ca devenim mai atenti, mai protectivi cu noi insine. Insa asta nu inseamna ca la 40 de ani nu pot sa mai apara fluturasi, insa cu siguranta vom iubi in felulul nostru mai cerebral ca in adolescenta.  Si spun ca avansam pentru ca primul argument este ca privim in trecut cu bucurie desi imaginile sunt triste. Ne da o stare de bine sa vedem ca am trecut cu bine peste niste clipe de cosmar si ne intrebam daca am mai fi in stare sa trecem inca odata peste asa ceva, avand in vedere ca acum suntem caliti.
Stiu si mie mi se pare ca scriu mult insa eu chiar scriu sintetizat ce am in minte sa va spun. Sunt multe informatii de oferit din mintea mea agonisite de-a lungul timpului, aici sunt o mica mica parte.
Recunosc ca fac o gramada de greseli gramaticale si recunosc ca nu stiu sa scriu corect romaneste si ca nu cunosc nici o limba cu adevarat. Sper sa treceti peste greselile mele gramaticale si sa va peste esenta randurilor.

      Spuneam ca e bine sa avem puterea sa trecem peste momentele de cosmar din viata noastra. Esecurile care vin in linie si nu vor sa se opreasca, esecurile care ne duc pe o treapta descendenta. Care ne duc cu mintea de a incerca sa ducem la capat pulsiunea maxima, gestul capital de a ne opri inima sa mai bata.
      Era un studiu care arata ca 70 % din boschetari au studii superioare. Ei au ajuns in aceasta situatie pentru ca in viata lor au venit 3 mari esecuri( de exemplu au fost concediati dintr-un grup coeziv, care au fost parasiti de persoanele apropiate, sotie, familie, care au suferit pierderi materiale masive, a caror oameni au ramas singuri in urma deceselor persoanelor dragi). De aceea este bine sa evitati in viata sa intrati in aceasta treapta a descendentei. Sa evitati sa aveti parte de 3 mari esecuri. Reversul este posibil, exista si treapta ascendenta. Este acea treapta care ne duce in varf, care ne face de neinfrant. Este treapta cu lucruri bune majore care intervin in viata noastra.

Spuneam ca in cazul meu am niste remedii cum sa scap de tristete, deprimare, depresii. Sunt o gramada de metode de a-ti induce o stare de bine chiar si in momentele mai grele pentru tine, care cu siguranta le avem cu toti la un moment dat si care vor trece la un moment dat. Pentru ca mereu vine noaptea si incepe o noua zi odata cu terminarea ei, pentru ca dupa ploaie vine soarele s.a.m.d.

In primul rand sa fim depresivi, consumam o gramada de energie, sistemul noastru imunitar scade, intra intro stare de veghe, nu mai pofta de mancare, nu mai ne este somn, deci intram intr-o autodistrugere, daca ii pot spune asa. Important este sa ne consumam aceasta energie negativa, intr-un mod constuctiv si sa protejam energia vitala pentru a functiona.
Regula principala pentru a functiona este sa avem activitate. Activitatea omoara gandurile, activitatea ne distrage de la lucrurile mai putin placute si deci asa ne protezeaza de o deprimare acuta, depresia.

        Consumarea agresiviatatii se face foarte simplu prin activitati sportive de orice fel, odata cu ele te simti si mai vioi si mai sanatos. Activitatiile sportive de orice fel au o gramada de calitati si plusuri. Nu prea exista dezavantaje daca le poti practica. Activitatile sportive sunt pentru oameni sanatosi. Insa dupa caz si ceilalti pot face miscare adaptata situatiei lor. Nu iti dai seama cata durere si agresivitate eliberezi dupa ce alergi 5 km sau radici sute de kg(in sute de repetari) prin diferite exercitii de fitness. Dupa asemena antrenamente nu mai ai chef nici sa ridici vocea, te bucuri de dopamina care isi face de cap prin corp.
Intr-o zi cand suntem suparati ar fi indicat sa mergem acasa mergand pe jos sau sa iesim la o plimbare pentru a reliefa ceea ce s-a intamplat cu noi sau cu situatiile care ne inconjoara. Nu costa nimic, este gratis si dupa terminarea plimbarii deja ai o stare de bine, cu noi planuri de viitor.
      Pentru mine cand ma simt singur ma ajuta mult sa ies sa socializez, sa cunosc persoane noi sau sa aflu ce au mai facut cele cunoscute, ce planuri de viitor au. In acest caz evitati cunostintele pesimiste, pentru ca va vor adanci starea. De aceea este mai bine sa incercati cand va simtiti singuri sa socializati cu persoane necunoscute, pentru ca cenzura le face sa vrea sa se puna intr-o lumina favorabila si deci sigur nu vor incepe sa se planga si sa doreasca compasiunea voastra.
       Te simti deprimat, iesi si cumpara sacoul pe care il vrei de mult, daruieste-ti niste placere. Investind in tine realizarea dorintelor din timpurile bune. Cumpara noi accesorii pentru casa sau decoratiuni sau cumparati o camasa sau o rochie noua. Pe care sa le porti in club, cand iti va creste stima de sine cand ceilalti se vor uita la tine si vor incerca sa te abordeze.
        Te gandesti sa-ti pui capat zilelor pentru ca ceilalti nu vor sa interactioneze cu tine, pentru ca nu iti ofera atentia pe care u ai nevoie, pentru ca ei cred ca nu esti la inaltimea lor.
In acest caz este f.simplu ceea ce trebuie sa faci. Este sa arati ce ai mai frumos, sa pui in evidenta ce ai u mai frumos. Chiar daca nu e ceva fizic. Sa evidentiezi bunatatea ta sau informatiile tale. Cu siguranta dupa ce iti vei arata ce ai mai frumos vei capata priviri si vei vedea ca esti mai dorita. Crede-ma ca oricum ai fi, universul  are pe cineva si pentru tine si ca orice ti-ai face exista cineva care ii place. Chiar daca acum esti roscata si nu mai esti bruneta exista tipi care prefera roscatele si imediat te vor remarca. Sunt simple exemple, multiplicatiile voi cu multitudinea de variabile. Insa regula pentru succes este ca atunci cand vibratia face valuri u sa intri in ea. Nu stiu daca este un cuvant potrivit, "Sa fii oportunist". Sa accepti sa iei parte, sa descoperi, sa cunosti, sa iesi. Cea mai mare greseala care duce sigur la depresie este sa te exilezi si sa abandonezi activitatiile. Atunci cu siguranta nimeni nu mai are cum sa iti ofere atentia de care ai nevoie si pe care poate nu ai primit-o pana atunci. Ceea ce amplifica considerabil starea de inconfort.

     Te-ai trezit dimineata cam trist, asculta o melodie rimata care iti place, chiar ea si una comerciala. Cred in terapie muzicala. Totul este sa iti puna spiritul si dorinta de a trai in miscare.

Chiar daca esti sarac sufleteste si cand ai mers la alimentara ai primit 3 crenvusti in loc de 2 cum ai vrut u si asta te-a adus intr-o stare mai putin placuta si pentru tine exista un remediu sa fii mai fericit. Sa iti suni cea mai buna prietana si sa ii spui sa va vedeti si ca faci cinste. Chiar daca a plati u insemna o catastrofa. Vei vedea ca se pot schimba lucrurile.

     Terapia prin film. Mergi la cinematograf, alege o comedie sau chiar un horror. Nu ai bani, downloadeaza ceva de pe net. Insa nu te uita la tv sau mai ales la stiri. Sunt manipulatoare si incontient f.triste. O cantiate suficienta de stiri te deprima si te face sa nu vezi viitorul cu ochi buni. Nici emisiunile talk show, tabloid show, ne ajuta doar pt scurt timp. ne hranim cu ideea ca si persoanelor publice li se intampla ceea ce ni se intampla si noua. Insa dupa aceea amplifica starea de disconfort. Pentru ca incepem comparatiile. Incepem sa ne gandim la nereusite.

Esential in viata este sa nu ne focalizam asupra problemelor, ci asupra solutiilor. Probleme avem cu toti.

      Am vazut un film saptamana trecuta " save a life" in care un tanar isi ia viata pentru ca era ignorat de toata lumea si nu mai avea nici un prieten. Un film trist dar cu un mesaj clar si care face o paralela cu religia. Cum ar trebui sa fim mai atenti cu semeni din jur si cum am ajuta tare mult daca nu ne-am crede superiori si am ignora persoanele din jurul nostru, mai ales apropiati.

Sa nu uitam de persoanele care somatizeaza, anorexice sau bulimice care compenseaza sau mai bine spus refuleaza ne mancand sau care sparg frigiderul. Va rog lasati pe cei din jur, lasati semnele clare care va arata ca sunteti atractivi. Totul este in mintea ta, imaginea ta de sine este deformata. Stiu ca este simplu de vorbit, dar mai greu de pus in practica. Insa daca esti bulimic sau anorexic si citesti materiale despre cum apare sau maiimportant solutiile impotriva bulimiei sau a fi anorexic. Poate ai gasi recomandari care chiar sa te ajute si sa lamureasca somatizarea care se intampla in capul tau. O alta varianta ar fi dezvoltarea persoanala(eu am ales facultatea de psihologie si masterul in comunicare, ca pe o dezvoltare persoanala), grupurile de dezvoltare.


    Si nu uitati singuratatea poate fi si constructiva chiar daca viata este facuta sa fie petrecuta in 2. Totul este sa fii moral si sa functionezi. Asta nu se poate intampla decat avand u insuti grija de tine si nu neaparat de a fi egoist.

Sa va fie bine si frumos!

Cate sedinte sunt necesare pentru a indeparta un tatuaj?

CATE SEDINTE SUNT NECESARE PENTRU A INDEPARTA UN TATUAJ? Publicat de 23 iunie 2020 de  catalinmovileanu Salutare, Dupa pret, prima intrebare...