miercuri, 13 aprilie 2011

Despre psihologie si psihologi part. IV

A fi un bun psiholog nu insemna a avea note mari, o multime de dimplome si credite, a fi un bun psiholog nu insemana a avea aprobarea sistemului. A fi un bun psiholog nu se rezuma totul la niste teorii, ci la conexiunea facuta cu ele, aplicarea lor benefica in lumea sociala. Eu nu am psihologia in sange, am urmat-o doar din interes personal, fara sa ma gandesc sa fac bani sau sa devin un psiholog de succes.
Recunosc asta pentru ca desi nu am citit o carte intreaga in viata mea. Am luat printre cele mai mari note la examene, cu o atitudine relaxata, o sa spuneti ca spun asta pentru ca sunt licentiat in psihologie cu o nota care a fost printre primele patru note, o sa spuneti ca pentru ca nu am citit nici o carte am ajuns la aceste concluzii putin diferite de cum am fost indoctrinati sau poate nu o sa spuneti nimic. Argumente si exemple care sustin ceea ce spun.
Primul argument si exemplu sunt vrajitoarele, ele nu au scoala, nu sunt licentiate in psihologie si totusi sunt niste psihologi desavarsiti, in cateva minute iti fac un profil si actioneaza in cauza acestuia pentru a te influenta placebo cu diferite ritualuri, in care tu crezi si cu cat crezi mai mult, cu cat ritualul este mai amplu, cu atat si reuseste.
Al doilea argument este ca si anume cunosc persoane care au terminat facultatea de psihologie in cadrul universitatii spiru haret, nu au urmat vreun master sau ore de dezvoltare cu un terapeut formator si totusi fara sa fie inscrisi in colegiul psihologilor sunt niste terapeuti de succes, care ajuta oamenii sa functioneze, nu stiu cat de legal este, nu stiu cat de profesional, insa fac bani, bani mai multi ca cei care au urmat sutele de sedinte de dezvoltare personala.
Psihologii sunt oameni, desi poate inteleg mai bine cum sa se protejeze impotriva agentiilor care duc la stari anxioase, depresive sau la pur si simplu sa functioneze defectuos. Insa si ei o pot lua razna si ei sunt tristi si ei au probleme. De aceea, sunt circumspect in ceea ce priveste terapeutul, dupa parerea mea, fiecare dintre noi putem fii proprii terapeuti si sa functionam. Exista peste 400 de terapii in lume, principalele sunt terapiile cognitiv-comportamentale, terapiile de scurta durata, terapiile psihanalitice(cele mai lungi ca durata), consiliere educationala, terapie de cuplu si a sexualitatii.
Insa atunci cand nu avem prea multe solutii, alegem sa intram in terapie, atunci cand este prea tarziu, ajungem in terapie. Terapia care are ca scop sa mearga la radacina problemei si sa il ajute pe cel care o are sa o depaseasca, sa gaseasca singur raspunsuri prin diferite teme pentru acasa si sa lupte cu el insusi, ajungand sa functioneze. Asta putem face cu totii fara sa platim pe cineva, care si el este om si care si el are probleme, cu care nu stim exact daca metodele sau personalitatea lui ne poate ajuta, daca acea terapie este ok pentru noi. Insa ca sa facem asta, trebuie din timp sa gasim raspunsuri despre ceea ce se intampla cu noi, sa vedem ce pasi sunt utili ca sa functionam, sa ajungem sa ne gandim ti est fericirea. In cazul in care nu ne-a interesat prea mult persoana noastra si nu mai functionam, atunci este necesar sa cerem ajutor. O regula importanta in viata si in lumea terapeutica este sa ceri ajutor si nu sa-l oferi fara sa iti fie cerut. Oferit fara o cerere, el duce la jicniri, stari conflictuale si multe altele.
Mi-a placut foarte mult terapia cognitiv-comportamentala si nu ca sa invat cum sa-mi tratez clientul, pentru ca nu cred ca as fi niciodata un terapeut bun, primul motiv ar fi pentru ca nu am rabdare sa ascult. Mi-a placut pentru ca tot ceea ce imi spunea sa aplic si sa respect despre client o puteam face direct in viata de zi cu zi, fata de semenii mei.
Continuare part. V....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Cate sedinte sunt necesare pentru a indeparta un tatuaj?

CATE SEDINTE SUNT NECESARE PENTRU A INDEPARTA UN TATUAJ? Publicat de 23 iunie 2020 de  catalinmovileanu Salutare, Dupa pret, prima intrebare...